He aprendido que el mundo quiere vivir en la cima de la montaña, sin saber que la verdadera felicidad está en la forma de subir la escarpada.
Everyone wants to live on top of the mountain, but all the happiness and growth occurs while you're climbing it.

lunes, 8 de abril de 2013

In 20 de ani, aproape toate taberele prahovene s-au inchis! - Ziarul Prahova

N-am niciun chef și nicio intenție de dezbatere istorico-filosofico sau de alt fel (oricum ora e târzie și locul ei nu e pe rețele de socializare), dar, așa, ca incă un trist exemplu/o tristă constatare și o dezamăgitoare confirmare a faptului că degeaba avem o țară superbă, imens de bogată turistic și cultural, dacă nu o îngrijim, dacă nu o valorificăm la justa valoare, dacă nu păstrăm/conservăm măcar ceea ce aveam, de bine, de rău, cândva... Pt. că cel puțin în această privință (a vechilor stațiuni turistice de succes, a infrastructurii taberelor școlare), mi se pare jenant că e mai simplu să critici și să dai vina la nesfârșit pe perioada ”de dinainte”, decât să observi, să îți asumi și să iei măsuri în privința degradării la care s-a ajuns astăzi, când totul se rezumă doar la intenții și planuri, aproape niciodată concretizate, la ”dorim să”, ”urmează să”.....


In 20 de ani, aproape toate taberele prahovene s-au inchis! - Ziarul Prahova

Înainte de Revoluţie, autorităţile prahovene puneau la dispoziţia elevilor din toată ţara zeci de vile în taberele şcolare, pe perioada vacanţelor. Dacă atunci „existau cel puţin 2000 de locuri în taberele prahovene”, după cum ne-a precizat Laurenţiu Nicolescu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Prahova, instituţia mai administrează acum doar trei tabere funcţionale, cu mai puţin de 200 de locuri: la Buşteni (114 locuri), la Sinaia (27 de locuri ) şi la Cheia (17 locuri). 
Imobilele din taberele de la Ştefeşti, Izvoarele, Adunaţi au fost retrocedate foştilor proprietari, în conformitate cu legea, iar în 2004, Agenţia Teritorială a Taberelor şi Turismului Şcolar din judeţ a cedat mai multe centre de agrement din judeţ unor societăţi comerciale. După câţiva ani, conducerea instituţiei, nemulţumită de modul în care taberele au fost întreţinute de către firmele respective, a încercat să le ia din nou în administrare. Dacă o firmă ce a demonstrat că a întreţinut şi modernizat două vile din Sinaia a reuşit să le păstreze în administrare, în schimb alte firme au reziliat contractele de colaborare pentru întreţinerea şi modernizarea vilelor, pe cale amiabilă, iar cu altele, ATTTS a fost nevoită să se judece şi a câştigat preluând taberele, din nou, în administrare. Acum, taberele nefuncţionale aflate în administrarea DJST au clădiri aflate în stare avansată de degradare, iar instituţia nu are bani nici să le demoleze, nici să investească în ridicarea de noi edificii. Aşa se întâmplă, de exemplu, la Telega, Voila şi Suzana. La Izvoarele, terenul aferent taberei (de circa 7500 mp) a fost retrocedat, iar Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret este obligată de instanţă să dărâme clădirile taberei, dar deocamdată nu s-au găsit bani pentru autorizaţii şi transportul materialelor. La Păuleşti, abia anul trecut s-a încheiat procesul început în 2006 cu firma care s-a ocupat de administrarea taberei. DJTS a câştigat, contractul a fost reziliat, iar în zonă a rămas o clădire ce a suferit unele degradări în ultimii ani şi nişte foişoare, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Tineret. Aceasta urmează să fie evaluată pentru a se afla exact stadiul de degradare şi valoarea exactă a investiţiilor făcute acolo de fostul administrator. Atât la Telega, cât şi la Câmpina şi Suzana, consiliile locale ar dori să preia în administrare fostele tabere pentru a investi în ele, dar o hotărâre de guvern prin care acestea să fie date în administrare autorităţilor locale este aşteptată de mai mulţi ani. Potrivit directorului Laurenţiu Nicolescu, Ministerul Tineretului şi Sportului vrea să creeze o reţea de centre de agrement ultramoderne, iar pe celelalte ar intenţiona să le dea în administrare primăriilor. „La nivelul ţării există 64 de centre de agrement funcţionale şi circa 300 - nefuncţionale. Dintre cele deschise deja publicului urmează să se creeze un sistem de centre naţionale în care să se realizeze investiţii ample, cum ar fi cele de amenajare a unor terenuri de sport multifuncţionale sau construirea de săli pentru desfăşurarea unor evenimente. Vor fi 40 de astfel de centre la nivel naţional şi suntem siguri că şi în Prahova vor exista unele dintre ele, judeţul nostru fiind unul atractiv şi cu mare potenţial de dezvoltare”, ne-a declarat interlocutorul nostru.
A. MAXIM

Mi lista de blogs

Buscar este blog