He aprendido que el mundo quiere vivir en la cima de la montaña, sin saber que la verdadera felicidad está en la forma de subir la escarpada.
Everyone wants to live on top of the mountain, but all the happiness and growth occurs while you're climbing it.

domingo, 10 de agosto de 2008

Flacara olimpica - Beijing via Osetia

In timp ce niste baieti nebuni se joaca de-a razboiu, pacea si cafteala pe undeva prin Europa extrem-estica, la Beijing, niste copii talentati, cu sportul in sange, redau lumii emotia olimpismului, asa cum a fost inventata ea, acum foarte, dar foarte, multi ani.
Desi izolati intr-o cu totul alta civilizatie decat cea europeana, chinezii au umilit restul lumii prin grandoarea, originalitatea si emotia ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice. Comunisti si sinistrii in anumite aspecte ale civilizatiei lor, chinezii au incantat privirile tuturor, fructificandu-si la maxim istoria si civilizatia, desfiintand pentru cele cateva ore ale ceremoniei, granitele politice dintre democratie si totalitarism.
Cui i-a mai pasat de toate aceste conventii politice, de toate aceste teorii si definitii despre putere ( mie una in niciun caz), cand in fata noastra defila o intreaga civilizatie. Dupa secole de izolare culturala, de reticenta fata de valorile culturale atat de schimbatoare ale civilizatiei europene, chinezii au deschis frontiera dialogului cu restul lumii.
Lectia pe care Putin sau Bush la aceasta ora inca incearca probabil sa o inteleaga este chiar aceasta. Respectul pentru cultura, pentru identitatea specifica fiecarei civilizatii,pentru valorile fundamentale ale acestei lumi, respectul pentru oameni, indiferent unde si in cadrul caror granite s-ar afla, nu cunoaste argumente politice sau ratiuni meschine si egoiste de stat.
Chinezii au aratat lumii intregi ca traditia nu se opune modernitatii sau tehnologiei, iar goana nebuna a timpului in care traim si in care ne consumam clipele poate fi incetinita prin reintoarcerea la radacini, la valori.
Sa privim in interiorul nostru, in interiorul culturii din care provenim, in acele lucruri frumoase, multe sau putine, dar care ne emotioneaza si cu care ne mandrim.
Sa privim in interiorul nostru, in interiorul culturii si civilizatiei mondiale, si sa ne privim, asa cum spune si cantecul, like a family.
Ca o mare familie, cu un patrimoniu comun, cu sanse egale la fericire, cu acelasi vis.

Muzica, arta, sportul, toate sunt limbi universale si ar trebui sa ne aminteasca prin perfectiunea lor, atat de rar insa splendid atinsa, cine suntem si de unde venim.


http://www.youtube.com/watch?v=oK9_-CCt29A

No hay comentarios:

Publicar un comentario

Mi lista de blogs

Buscar este blog